Despre nimic

Despre demagogie

2009-12-01T02:32:00.002+02:00

Probabil ca Antonescu a reusit o noua performanta in politica romaneasca: sa dezamageasca fara ca macar sa iasa presedinte. Iliescu, Constantinescu, Basescu i-au dezamagit pe mare parte din cei care i-au votat (poate si pentru ca asteptarile au fost nerealiste), dar macar au ajuns sa fie presedinti. Sansele lui Antonescu de a mai iesi presedinte vreodata se vor duce pe rapa odata cu implicita dezbinare/erodare a "monstruasei coalitii" si a scandalurilor care vor urma. Romania nu e o tara unde pot exista coalitii pentru "binele tarii" ... trebuie sa fii naiv sa crezi asa ceva. Insa oamenii se pare ca inca spera ca daca fac o schimbare la fiecare runda de alegeri ceva va fi mai bine ... e absurd. Aduci niste politicieni "flamanzi" care au trait 5 ani "greu" in opozitie, care trebuie sa recupereze 5 ani de furt, deci vor trebui sa fure macar dublu pana se apropie urmatoarele alegeri. Iar peste 5 ani, din nou dezamagiti, il aduci la loc pe Basescu sau pe cine o sa mai candideze atunci de pe la PDL, ca sa scapi de hotii din PSD/PNL. Poate ca totusi avem noi asteptari prea mari de la o clasa de politicieni care e exact la nivelul tarii ... o tara intreaga se preface ca munceste eficient, o tara intreaga se preface ca e morala, o tara intreaga se pretinde a fi civilizata, o tara intreaga se preface ca nu fura. De ce ar fi politicienii altfel?

Despre mine

2009-02-23T00:48:00.004+02:00

Nu cred ca citeste prea multa lume blogul asta pentru ca nu l-am popularizat in nici un fel (eventual doar cand am comentat pe alte bloguri) si aproape nimeni nu stie cine sunt de fapt (deci cel putin prietenii si cunostintele mele nu prea au cum sa ajunga aici). In plus scriu foarte rar, asa ca nu prea e nimic de urmarit. Insa mi-am facut cativa prieteni virtuali, iar unul (mai precis una) dintre ei mi-a transmis o "leapsa". Si pentru ca nu de putine ori "post"-urile ei mi-au starnit admiratia, mi-am zis ca e de bun simt sa raspund provocarii (voi completa toate punctele pe masura ce voi avea timp suficient).

1. Sunt - destul de tolerant. Incerc sa analizez problema si din punctul de vedere al celorlalti si sa-i inteleg, chiar daca nu sunt deacord cu ei. De multe ori si reusesc

2. As vrea - sa pot sa las orice urma de civilizatie in urma si sa ma retrag intr-un loc izolat de toata nebunia - ma intreb totusi cat timp as rezista acolo.

3. Pastrez - o gramada de lucruri. Ambalaje a produselor care m-au incantat la un momentdat, reviste vechi pe care le-am indragit, diverse obiecte fara nici un rol dar care ma leaga de diverse momente din viata mea, jucarii de la McDonalds/din ouale Kinder, casete audio/discuri de vinil desi probabil nu le voi mai asculta niciodata (pentru ca am multe din piesele respective in format mp3), etc. Pacat ca nu am o camera mare intr-un subsol unde sa le pun pe toate - cateodata sunt nevoit sa mai renunt la unele dintre ele din lipsa de spatiu si o fac cu strangere de inima

4. Mi-as dori - sa ajung de-a lungul vietii pe toate continentele lumii.

5. Nu imi place - lipsa de respect a cuiva fata de persoanele din jur si in general fata de natura inconjuratoare. Ca o mica paranteza, tocmai am aflat astazi dintr-o emisiune a ProTV ca Bucuresti-ul nu are inca statie de epurare! (singura capitala europeana). Practic toate dejectiile/apele menajere ale Bucuresti-ului trec prin mijlocul satelor de la sud de Bucuresti si se varsa in Arges si apoi in Dunare (chiar nu mi-am putut inchipui ca e posibil asa ceva in orice oras de peste 100.000 de locuitori). Evident ca toti cei care locuiesc in aval au mari probleme cu apa si de aici calitatea vietii lor scade semnificativ. Autoritatile au intarziat zeci de ani construirea unei statii de epurare, dar macar acum o astfel de statie se afla in constructie si se spera sa fie data in folosinta in 2010. Am cautat pe net si am aflat ca macar orasul in care locuiesc, Cluj-Napoca, are statie de epurare din 1977. In plus au si modernizat-o de curand. Pfiu :) Macar atat. Cum naiba ne-au acceptat astia in UE, cand la noi cica 40 de localitati mari + Bucuresti nu au statii de epurare deloc? Suntem penibili. Nu mai zic ca Roma avea acum 2000 de ani un sistem de canalizare mai eficient decat avem noi acum in multe localitati. Cred ca nici nu are rost sa mai vorbim de autostrazi cat timp jumatate din tara asta isi devarsa rahatul/resturile peste cealalta jumatate.

6. Ma tem

7. Aud

8. Imi pare rau - ca nu imi fac timp sa fac ceva cu adevarat util si de impact pentru a imbunatati viata de zi cu zi a mea si a cat mai multor din cei din jurul meu. Ma gandesc cu groaza ca daca acum merg la munte in zone "populare" si gasesc gunoaie pe care nu le strange nimeni niciodata, asta inseamna ca peste 10-20 de ani cand voi merge poate cu copilul meu acolo va fi un imens cos de gunoi. Faptul ca eu nu arunc gunoaie aiurea nu e suficient cat timp nimeni nu le strange vreodata. As vrea candva sa "adun" un grup de volutari care sa faca ceva in directia asta. Nu e vorba neaparat aici de "salvarea planetei", ci de a te gandi pe termen lung la tine si copiii/nepotii tai. Cateodata ma sperie sa vad cat de putini oameni gandesc mai departe de zilele pana la urmatorul salariu.

9. Imi plac - calatoriile in locuri de unde raman cu "ceva": peisaje spectaculoase, arhitectura imbinata cu istorie, opere de arta a celor mai mari artisti ai omenirii, atmosfera si muzica pietelor boeme care aduna oameni si artisti de toate natiile, mancaruri/bauturi care te fac sa salivezi doar cand iti amintesti de ele, senzatia pe care o ai cand respiri aerul de la 2500-3000 de metri altitudine si privesti in jur la cativa zeci de kilometri departare sau cand inoti intr-o apa de un albastru incredibil.

10. Nu sunt

11. Cant - foarte des in mintea mea si cateodata la dus :) Foarte rar la petreceri (pentru ca nu prea am ocazia sa merg la prea multe). Imi amintesc si acum un film cu Norman Wisdom care (in film) avea o voce foarte buna dar era prea emotiv pentru a canta in public ... si pe care l-au inregistrat pana la urma cantand in baie. Evident ca discul a avut un mare succes :)

12. Niciodata

13. Rar

14. Plang

15. Nu sunt

16. Nu imi place - sa fac pe cineva nevinovat sa sufere. Sentimentul de vinovatie e groaznic. Pe de alta parte, cei care ii fac pe altii sa sufere intentionat ar trebui pedepsiti mult mai aspru. Din fericire in Cluj nu prea sunt interlopi celebri (sau nu am auzit eu de ei), dar imi vine greu sa inteleg cum de nu face nimeni absolut nimic in atatea cazuri de infractiuni grave comise de diversi "smecheri" cu antecedente. Stiu ca in multe cazuri interlopii au "ajutoare" in politie, procuratura, justitie, politica, presa, etc dar totusi, ar trebui ca macar o parte din cei care au puterea sa faca ceva sa aiba si vointa sa faca. Sa vina sa-ti ceara taxa de protectie in mall in Bucuresti, dupa ce ca oricum dai chirie 50-100 de euro/mp mi se pare de domeniul fantasticului pentru o tara din U.E.

17. Sunt confuz

18. Am nevoie - de o mai buna gestionare a timpului

19. Ar trebui - sa-mi fac mai mult timp pentru prieteni si pentru sport/plimbari prin natura

20. As putea

Despre "chilipiruri"

2008-09-05T13:29:00.003+02:00

Ne plangem de romanii din Italia si Spania ca ne strica imaginea pentru ca fac tot felul de ilegalitati, insa noi ii incurajam sa le faca cumparandu-le marfa furata la jumatate sau sfert de pret fata de pretul oficial. Parfumuri, telefoane mobile, laptop-uri, aparate foto, etc ... cautam permanent chilipiruri chiar daca stim ca sunt furate de dincolo. Unii chiar fac lista cu produsele de care au nevoie. Poate ca multi nu se gandesc mai departe, dar asta se cheama furt la comanda. Iar intr-o situatie limita un hot poate ajunge sa dea in cap cuiva si poate chiar sa-l omoare (chiar daca accidental). Asa ca inainte de a cumpara marfa furata ganditi-va ca poate cineva a fost ranit sau chiar omorat de cel care a furat marfa doar pentru ca a fost prins asupra faptului. Sau invers, hotul a fost prins asupra faptului si impuscat, batut sau arestat si inchis pentru cativa ani. Oricum ai lua-o, cineva sufera din cauza celui care cumpara marfa furata.

Inainte de a cumpara astfel de marfa ganditi-va daca va asumati faptul ca datorita voua cineva sufera. Sau ca data viitoare cand mergeti in Italia sau Spania cei de acolo se vor uita urat la voi cand le veti spune ca sunteti din Romania. Sau ca transformati o buna parte din tineretul Romaniei in hoti, inducandu-le ideea ca pot avea un trai usor fara sa munceasca.

Sigur ca e foarte tentant sa cumperi un telefon de "fitze" la sfert de pret, dar daca ati sti ca proprietarul a incercat sa riposteze si a luat un pumn pentru asta iar in cadere a dat cu capul de bordura si a murit sau a stat o luna in spital ... va mai trebuie acel telefon?

Despre citit

2007-11-23T03:50:00.000+02:00

Dintotdeauna literatura si teatrul mi s-au parut foarte "over-rated". Am gasit si un motiv pentru care se intampla asta ... Oamenii din domeniul literaturii si a teatrului au o foarte mare influenta in media, in special in jurnalism si televiziune, deci le e foarte usor sa-si expuna ideile unui public foarte larg. Sigur ca acum s-a ajuns la o alta extrema, blogging-ul, unde cei cu acces la calculator si internet au inceput sa capate o putere tot mai mare in media si un public tot mai larg, dar asta e o alta problema.

Ceea ce ma preocupa pe mine cateodata e faptul ca nu citesc literatura (in medie o carte pe an) si nu merg la teatru. Si sincer sa va spun imi place sa citesc literatura, o faceam intens in tineretile mele. Cel mai tare ma intriga ca nu am o carte preferata. Normal oarecum, daca citesc asa de rar ... "Problema" este insa ca multi "intelectuali" te judeca dupa acest criteriu: "Nu ai citit cartea X? Nu ai vazut piesa Y?!?". Ei, "elitele", isi vor lua rapid un aer de superioritate daca afla ca tu habar nu ai de operele lui Plesu, Garcia-Marquez sau Hemingway.

In fapt, citesc destul de mult. Echivalentul a aproximativ 50-100 de pagini pe zi. Insa nu literatura. Citesc despre cele mai diverse lucruri pe Wikipedia, de la viata unor mari personalitati, istorie, geografie, date despre anumite tari, produse, tehnologii, orase ... cateodata si eu ma mir despre ce ajung sa citesc. Articole tehnice, care ma ajuta sa-mi fac treaba. Apoi citesc presa de toate felurile, sociala, economica, sportiva, politica, culturala, mondena. Bloguri, comentariile la diverse articole, forumuri, etc. In engleza, in romana, mai caut prin dictionare cand e cazul ... Pentru mine cititul e o metoda de a asimila informatie, prea rar o metoda de relaxare. Pentru ca literatura asta e, o metoda de relaxare. Citesti nascocirile unor minti mai mult sau mai putin geniale. "Intri" in povestile lor si eventual te visezi acolo. Unii te mai pun si pe ganduri si te fac sa-ti pui diverse probleme existentiale. Foarte frumos, daca ai timpul si dispozitia pentru asta, dar in nici un caz esential pentru a-ti "hrani" si dezvolta mintea. Poti visa frumos fara sa fii inspirat de carti, poti sa-ti dezvolti gandirea fara sa-l citesti pe Schopenhauer sau Kant, si o poti face foarte bine.

In nici un caz nu fac o pledoarie anti-literatura. Chiar mi-ar place sa am timpul si dispozitia necesara sa citesc, insa informatia ancorata in realitate mi se pare mult mai vitala in lumea agitata in care traim. Literatura e un lux pe care mi-l permit foarte rar, la fel cum imi permit rar si un film bun (desi sunt cinefil). Mi-ar place sa fii citit macar o parte din operele marilor scriitori ai literaturii universale, insa nu-mi pare rau ca in loc de asta am citit despre razboiul al doilea mondial, despre cum functioneaza internetul, monumentele din Roma sau muntii Alpi. Sau ca am citit despre planurile viitoare de dezvoltare a orasului, cu cine avem sanse sa picam la Euro 2008 si la ce partide europene se vor afilia partidele noastre in Parlamentul European. Informatia e prioritara pentru mine, distractia (literatura) e pe planul doi. Si m-am cam plictisit de atitudinea "Nu ai citit Patapievici?!"

Si baietii plang cateodata ...

2007-08-20T00:15:00.000+03:00

Acesta este titlul ultimului single de la Holograf. Dezamagitoare versuri si melodie pentru mine, fost fan Holograf pe vremea cand cantau si altceva in afara de balade lacrimogene (adica acum multi, multi ani). Ce mi-a atras atentia insa e ca deodata cu piesa asta radiourile si televiziunile de profil muzical ruleaza si piesa cantaretei Fergie "Big girls don't cry". Adica sa intelegem ca fetele "cool" din ziua de azi nu mai plang insa baietii plang cateodata ... Ciudata inversare de roluri.

Traim in niste vremuri in care fetele sunt incurajate sa fie cat mai masculine iar baietii sa-si descopere laturile feminine. Baietii "cool" din ziua de azi merg la manichiura, se epileaza pe tot corpul si sunt campioni la shopping, petrecandu-si cam tot atata timp in magazinele de haine si cosmetice cat orice shopperitza versata.

Ii cunoasteti cu totii, asa zisii metrosexuali, barbati foarte preocupati de modul in care arata, de moda, cosmetice, etc. Nici nu stiu daca asta e un defect sau o calitate, mie personal mi se pare o pierdere de timp, insa din punct de vedere estetic cel putin baietii astia sunt de admirat. Este o feminizare a barbatilor, care insa este dublata de o masculinizare a femeilor.

Tot mai multe femei devin tot mai preocupate de cariera lor neglijand din ce in ce mai tare rolul clasic de mama, sotie, gospodina. Brusc, a fi asistent manager sau referent bancar a devenit pentru femei mult mai interesant decat a fi mama sau iubita. Iar sa nu ai carnet de conducere e de-a dreptul "not cool". Iar acest lucru ma preocupa cel mai tare, pe mine ca barbat: masculinizarea femeilor. Mi-e teama ca in cativa zeci de ani nu o sa mai pot admira o femeie pentru feminitatea ei ci cel mult pentru ca a ajuns directoare de banca. Iar o astfel de admiratie nu poate fi decat una profesionala, in nici un caz nu imi poate trezi un instinct sexual. Iar femeile probabil ca vor ajunge sa fie geloase pe barbati pentru ca vor ajunge in ritmul asta sa fie mai frumosi si admirati ca ele, cu atata preocupare pentru imaginea personala (iar Victoria Beckham sigur e "geloasa" pe David pentru ca e mai frumos si admirat ca ea).

Din ceva motive care imi scapa modelul femeii-barbat si cel al barbatului-femeie sunt incurajate de media, doar uitandu-ne prin revistele mondene putand observa preocuparea lor pentru femeile de cariera si barbatii preocupati de moda si imagine. Pana si numarul parfumurilor unisex e in crestere. Iar la haine de multe ori cand intru in anumite magazine nici nu mai stiu daca pantalonii sunt de dama sau barbatesti.

Teoretic pare a fi bine, barbatii si femeile vor avea tot mai multe in comun. Vor merge impreuna dupa-amiaza la sedintele de cosmetica discutand pe drum despre ultima crema anti-rid, iar apoi seara vor discuta despre "management-ul performant" la o bere uitandu-se la meci. Insa ... ceva nu-mi suna bine in "evolutia" asta. Cand eram mai tanar ma tot gandeam ce bine ar fi daca as putea gasi o femeie pasionata cu care sa discut despre masini si calculatoare si apoi sa ma uit cu ea la meci sau la vreun film mai dur si sa-i si placa sa faca asta. Insa cu timpul am invatat ca tocmai diferentele de pasiuni si preocupari intre barbati si femei fac relatiile mai interesante. Daca vreau sa ies la o bere si sa discut despre ultimul model de Honda o pot face oricand cu un prieten barbat. Ar fi interesant probabil sa fac asta si cu o femeie, insa daca asta inseamna ca ea sa-si piarda feminitatea mai bine ma lipsesc. Nu vreau sa o astept de la servici pentru ca trebuie sa faca ore suplimentare, dupa care sa vina acasa si sa-mi spuna ca nu are chef de sex pentru ca e obosita si o streseaza o problema de la servici. Nu vreau sa lipseasca de la festivitatea de premiere a copilului pentru ca are o sedinta. Nu vreau sa mananc doar la restaurant pentru ca ea nu stie si nu are timp sa faca mancare. Nu vreau sa se imbrace zilnic cu pantaloni (eventual costum) pentru ca asa arata mai "profi" in fata clientilor si a sefilor. Nu vreau sa-mi iau concediu de paternitate pentru ca ea trebuie sa se "focuseze" asupra carierei. Nu vreau ca la urmatoarele alegeri din SUA americanii sa aiba de ales intre Hillary si Condoleezza.

Si toate astea nu le spun dintr-o frustrare (experienta) personala. Din fericire partenera mea de viata e de tip "vechi", rolul de iubita si mama fiind mai importante pentru ea decat cariera (asta neinsemnand insa ca nu trebuie sa aiba o cariera decenta). Iar cand nu are chef de sex imi da motivul clasic feminin: ma doare capul (sau burta) :) Iar eu sunt tot de tip vechi si nu dau doi bani pe moda sau sedinte de infrumusetare. Stiu, suntem "totally not cool", insa ne simtim bine asa.

Si nici nu mi-e frica ca o femeie imi va lua jobul candva (intr-un domeniu ingineresc, adresat cu precadere barbatilor). Chiar m-am bucurat de cate ori am avut cate o colega femeie (mai ales daca era si frumoasa :) ) - era o "binecuvantare" intre atatia colegi barbati. Si nici nu ma ingrijoreaza faptul ca o femeie mi-ar putea fi sefa - daca e aleasa pentru ca e capabila, e bine venita. Insa un model de societate unisex, sau mai rau, in care femeile preiau rolurile barbatilor iar barbatii pe cele ale femeilor, nu ma atrage absolut deloc. Pentru ca nu imi vor mai ramane motive sa iubesc o femeie in momentul in care ea va fi mai preocupata de "target-uri" decat de felul in care arata, de a face a doua facultate decat de a face un copil sau de a-si lua examenul auto decat de a invata sa gateasca. Nu zic ca locul femeii e la cratitza, insa o femeie care are grija de ea, e feminina, ii plac (si vrea) copii si stie sa si gateasca imi trezeste mult mai multa admiratie decat orice directoare de companie careia ii lipsesc aceste atribute. Iar daca poate sa imbine rolul ei de femeie si cu o cariera decenta, cu atat mai bine. Fara insa a-si sacrifica viata personala, familia si mai ales feminitatea.

1989-2007

2007-04-20T02:59:00.000+02:00

Vreau sa cred ca oamenii astia nu au murit ca sa ajungem dupa 18 ani sa-si bata joc parlamentul de noi! Putina decenta pentru poporul asta, domnilor (majoritatea tovarasi) parlamentari! Suspendati presedintele cand vreti voi, dar cu motive serioase - nu cu lovituri de tip comunist. Pana la urma voi nu ati fost pusi nominal in parlament ci ati negociat/cumparat locurile, iar Basescu a fost votat nominal. Si el e tot un fost comunist insa daca vreti sa-l dati jos da-ti-l cu un motiv serios, iar macar cei care il dau jos sa aiba o oarecare legitimitate sa o faca ... nu sa-l dea jos Vadim, Voiculescu si Iliescu.

Comunismul nu a murit

2007-04-19T00:38:00.000+02:00

Comunismul nu a murit si vor trebui sa mai treaca multi ani ca sa-i slabeasca puterile. Maine se va vota pentru suspendarea presedintelui si 99% din populatia tarii nu intelege de ce naiba vor sa-l suspende, in afara de faptul ca, probabil, la jumatate din ei nu le place de Basescu. Dar asta nu e un motiv sa suspenzi un presedinte. Si e clar ca nici un politician nu poate aduce vreun motiv serios decat ca vrea sa-i ia locul si puterea.

E normal ca opozitia sa vrea sa ajunga la putere insa e o nesimtire modul in care vor sa o faca - adica sa suspende un presedinte fara nici un motiv plauzibil si constitutional, presedinte ales de majoritatea votantilor sa nu uitam (si care inca e, dupa sondaje, cel mai de incredere om politic). Cel mai distractiv e ca asa zisele partide democratice vor avea grija ca votul secret de maine sa fie la vedere! Pai cum vine asta? E vot secret sau la vedere? Nimeni in partidele alea nu are voie sa gandeasca si sa aiba alta opinie? Cine e dictatorul atunci? Geoana si Vadim care nu-si lasa supusii sa voteze cum vor sau Basescu? Si sa nu-l uitam si pe micul dictator Boc (care eventual are scuza ca face ce zice seful), pentru ca si el a anuntat tot vot secret la vedere, insa impotriva suspendarii. Partidele astea au tupeul sa poarte in nume denumirea de democrat: PSD si PD. Macar la PRM nu se asteapta nimeni la democratie, acolo lucrurile sunt clare de multa vreme.

Singurul partid din parlament care are cuvantul "democrat" in denumire si si-a lasat membrii sa voteze cum vor este UDMR si cu asta am spus tot. Macar liberalii (cei ne-democrati, adica nu PLD) si-au lasat supusii sa voteze cum vor. Tariceanu a fost cat de cat domn si a zis ca nu voteaza nici pro nici contra si nici nu da recomandari de vot. O pozitie de apreciat, mai ales dupa scandalurile pe care le-a avut cu Basescu.

Culmea culmilor este biletelul lui Geoana: il acuza pe Basescu ca ii santajeaza pe membrii Curtii Constitutionale. Pai eu nu am nici o indoiala ca Basescu ii are la mana pe toti de acolo, insa sa nu uitam ca aproape toti membrii curtii sunt apropiati PSD, pusi acolo de Iliescu mare parte din ei si Basescu ii santajeaza pentru ca sunt santajabili, la fel ca o foarte mare parte a politicienilor PSD.
La fel ne explica si Daniela Buruiana, deputata sau senatoare PRM, ca Basescu i-ar santaja pe vreo 60 de parlamentari din opozitie. Pai asta pentru ca sunt santajabili si asta e un motiv suficient ca ei sa nu fie acolo. E ca si cum ai zice "Basescu stie ca colegii mei de partid si aliatii din PSD au furat in stanga si in dreapta si acuma ii pune sa voteze cum vrea el". Bravo lui, ca doar de aia e "animal politic"! Bineinteles ca nimeni nu va putea sa demonstreze ca Basescu ii santajeaza, pentru ca nu o face el direct, e prea destept pentru asa ceva. Insa politica, mai ales intr-o tara ca Romania, se bazeaza pe santaj. Cel putin la nivel mare. Exista si politicieni micuti de care nu stie nimeni si care nu au facut "prostii" la viata lor, exista chiar cativa care chiar sunt acolo pentru ca vor binele tarii. Dar sunt asa de putini si micuti ca nimeni nu ii vede si nu ii aude.

Problema e ca nu te poti lupta cu hienele comuniste decat daca esti la fel de rau ca ei. Iar Basescu e un adversar foarte bun, capabil sa lupte chiar cu toti la un loc. Stie toate dedesubturile politicii romanesti si stie cum sa castige. Chiar pastrand dosarele undeva ascunse si scotandu-le cand trebuie. Ok, o sa ziceti: Daca stie atatea despre ei, de ce nu scoate dosarele acum? Pai tocmai de asta, dosarele alea sunt asul din maneca. Poate ca nu ni se pare tocmai moral acest lucru, insa morala si politica nu prea au nimic in comun. Nici de la mineri nu te astepti sa-i vezi iesind din mina cu haine albe si curate. Constantinescu a fost un naiv care a crezut ca daca e moral si cinstit va putea sa-i faca si pe restul politicienilor la fel. Insa e clar ca solutia nu e asta - cu hienele trebuie sa lupti murdar. Iar Basescu e singurul care poate asta, pentru ca a facut si el parte din haita candva. Nu stiu daca e mai bun ca ceilalti, insa stiu ca daca vor sa-l suspende ar trebui sa aiba un motiv al naibii de serios, pentru ca a fost ales de o majoritate (chiar daca la limita). Altfel parlamentul nu e mai sus de nivelul de gradinita unde copiii se bat de la jucaria cea mai noua - si Europei sigur nu-i va placea cand va vedea adevarata fata a politicii romanesti.

Oricat m-au deranjat anumite gesturi a lui Basescu, daca il dau jos hienele numai de a naibii o sa-l votez din nou, ca sa le arat ca vointa poporului e mai presus de vointa lor! Iar daca o sa-i interzica sa mai candideze (ar fi in stare) o sa-l votez pe Gigi ca sa-i "miluiasca" pe toti!

Altfel, daca ii lasam, astazi dau jos un presedinte fara motiv, iar maine oricare dintre noi s-ar putea trezi dat afara de la servici sau bagat in inchisoare pentru ca nu rezoneaza cu ideologia vreunui partid cu tendinte totalitare.

Salvati mieii!

2007-04-04T04:28:00.000+02:00

Obiceiul sacrificarii mieilor de Paste este stravechi, insa asta nu il face cu nimic mai putin barbar. Asa zisii "crestini" se duc la biserica si se spovedesc iar apoi in aceiasi saptamana sau poate chiar aceiasi zi baga cutitul in gatul unui biet pui de animal nevinovat care nici nu a apucat sa fie intzarcat si care pana atunci alerga fericit pe camp.

Ma intreb cati au un motiv "religios" cand fac asta si cati sunt de fapt dornici a-si potoli poftele de drob si friptura de miel, amplificate - eventual - de perioada in care au tinut post. Mi-e greu sa inteleg genul asta de "bun crestin", care actioneaza in numele unei "traditii" a carei origini nu le mai cunoaste in loc sa se gandeasca cat de crestinesc e sa omori, de cele mai multe ori intr-un mod destul de sadic, bietul miel care (culmea!) e si unul dintre cele mai blande animale.

Nu sunt vegetarian, dar in cazul mieilor cred ca se exagereaza. Totusi celelalte animale care sunt sacrificate macar sunt lasate sa atinga un anumit nivel de maturitate, macar atata "decenta" din partea omului. Nu stiu daca e ceva psihologic, dar preparatele din carne de miel nu-mi fac nici o placere din punct de vedere culinar si le refuz constant. O sa fac tot posibilul sa nu mananc preparate din carne de miel si daca prin refuzul meu o sa reusesc in timp sa salvez macar un miel de la taiere o sa fiu multumit.

Pana atunci insa mieii vor fi dusi in piete, legati de picioare, ingramaditi in portbagaje, carati in spate, aruncati prin diverse colturi si negociati pe un pumn de "arginti". Cumva chinul si "umilintele" prin care sunt trecuti si felul in care sunt vanduti seamana cu felul in care a fost vandut, umilit si chinuit Isus. Iar daca facem asta cu bietii miei sunt convins ca am face-o din nou si cu Isus. Se pare ca am ramas la acelasi stadiu de pacatosi pre-crestini de acum doua milenii.

Despre dependente

2007-03-25T05:01:00.000+02:00

Carmen mi-a dat "tema de casa" sa vorbesc despre dependentele mele (dupa ce la randul ei a fost provocata de altcineva sa vorbeasca despre ale ei). Observ ca e un exercitiu care se practica intre bloggeri, aruncarea de "provocari" si intrucat genul asta de exercitii ne ajuta sa ne cunoastem mai bine consider ca sunt interesante.

Totusi eu o sa rafinez un pic subiectul pentru ca "dependente" e un cuvant prea mare. Dupa cum a subliniat si Carmen suntem oarecum dependenti de tot felul de lucruri din viata noastra, unele banale. Nu ne-am simti prea bine nici unul dintre noi daca de maine nu am mai avea apa calda, telefoane mobile, pasta de dinti sau supermarket-uri. Ne-am obisnuit fiecare cu anumite lucruri care ne fac viata mai "comoda" sau mai placuta si ne-ar fi foarte greu sa renuntam la ele. Chiar nu-mi face placere cand sunt privat de lucrurile cu care sunt obisnuit si de aceea cel mai bine ma simt la mine acasa unde imi asigur tot ce am nevoie. Ma "sacaie" sa merg intr-o vacanta unde sa nu am internet, TV sau frigider/camara de unde sa pot sa-mi iau la 2 noaptea daca am chef un iaurt cu fructe sau un biscuit cu ciocolata. E cel putin frustrant!

Insa asta inseamna ca suntem dependenti de toate astea? Desigur ca am putea trai fara ele chiar daca nu ne-ar face placere. Omul e foarte adaptabil si cred ca am fi foarte mirati daca am constata in cat de scurt timp ne-am obisnui fara o gramada de lucruri care acum ni se par de baza. Oricum, de dragul exercitiului o sa insir lucrurile care mi-ar lipsi cel mai tare.

De departe cel mai mult as duce lipsa unui computer si pot sa va zic ca starea cea mai intensa de "sevraj" (daca pot sa-i zic asa) o simt cand nu am la dispozitie un calculator cu internet si tot ce trebuie. Pur si simplu nu am stare daca nu am acces la un calculator cateva zile. Pentru mine calculatorul e unealta suprema de "entertainment" (muzica, filme, jocuri), cunoastere (enciclopedii, dictionare, etc), informatii (presa, informatii financiare, bursiere, etc), socializare (chat, email, bloguri, forumuri, site-uri gen myspace) dar si cea mai complexa unealta de lucru (comunicare pe email si chat, editare de documente, realizare de operatiuni bancare plus in cazul meu realizarea de programe sau site-uri web care imi asigura "painea cea de toate zilele"). Televiziunea, radioul, ziarele, cinematografele, chiar si cartile tiparite sunt inlocuite de calculator/internet cu tot mai mare succes poate tocmai pentru ca le cuprinde pe toate la un loc chiar daca nu perfect (inca e greu sa citesti carti pe calculator, iar majoritatea prefera sa vada un film la cinema decat pe calculator).

Mi-e greu sa aleg locul doi, probabil ca ar fi la egalitate muzica si filmele. Viata mea ar fi mult mai seaca fara ele ... ascult muzica cam jumatate din zi, lucrez ascultand muzica, scriu emailuri, fac chat, chiar si acum ascult. Mi-ar fi placut sa invat sa cant la un instrument insa nu stiu de ce nu am facut-o pana acum (m-am "jucat" ocazional la pian si chitara insa nimic serios) ... inca mai sper ca la un momentdat sa am suficient timp incat sa pot sa ma apuc sa invat, chiar daca dupa 30 de ani pare tarziu. Iar legat de filme ce sa mai zic: in topul meseriilor mele preferate se afla regizor, critic de film sau operator si cu asta am zis totul (desi cand am terminat liceul nu am avut tupeul sa dau la facultatea de foto si video in special pentru ca se cerea pregatire in domeniul artistic si nu aveam). Reusesc sa compensez partial cu aparatul foto ... insa la nivel de amator-pasionat.

Imi dau seama ca "dependentele mele" par destul de plictisitoare pentru multi dintre voi. Dealtfel din ce imi dau seama sunt si destul de comune (chiar si Carmen le-a mentionat). M-am gandit la inceput sa scriu despre vicii, adica acele dependente care se presupun a fi nesanatoase, imorale, ilegale insa nu prea am dintr-astea. Nu fumez, beau alcool doar ocazional, nu beau nici macar cafea, de alte droguri nici nu mai zic. Si Cola incerc sa o evit pe cat pot, insa cu dulciurile am oarece probleme :). Cam atat la categoria "nesanatoase". Desi imi place mult sa conduc, nu (prea) depasesc viteza legala cu mai mult de 10-20 km/h pentru ca nu mi-as putea-o ierta niciodata daca cineva ar avea de suferit de pe urma mea in trafic (si in general). Si gata si cu capitolul "ilegale". La capitolul "imoralitati" ma incadrez ca marea majoritate a barbatilor la vina de a-mi face placere sa admir femeile frumoase mai mult sau mai putin imbracate :) si eventual sa-mi inchipui cum 2-3 dintre ele ar putea fi undeva pe o insula pustie doar cu mine :). Deci, la capitolul vicii stau si mai "prost", in sensul ca nu prea am (desi asta e bine, nu?). Incep sa cred ca sunt o fiinta de-a dreptul plictisitoare. Cred ca o sa ma apuc sa mestec guma :)

Pseudo-intelectualii

2007-03-20T00:54:00.000+02:00

Oricine termina o facultate in ziua de astazi se considera automat intelectual. Exista destui intelectuali fara facultati, la fel cum exista persoane care au si mai mult de o facultate si totusi isi folosesc mintea mai putin ca o persoana obisnuita.

Sa nu ma intelegeti gresit: nu cred ca e o rusine sa nu fii intelectual, departe de mine sa zic asa ceva. Pentru mine un gunoier cu caracter e mai valoros decat un intelectual "ratacit". Apreciez semnificativ mai mult un tamplar priceput decat un "referent bancar" care nu stie sa-ti raspunda la cele mai simple intrebari legate de meseria lui.

Ce mi se pare deranjant insa este ca multi vor sa para intelectuali, tocmai pentru ca se simt complexati ca nu sunt. Si atunci incep sa aiba o atitudine negativa la adresa manelistilor, fotbalistilor, a lui Vanghelie sau Becali si sa aiba doar cuvinte de lauda pentru Patapievici, Plesu sau Cartarescu (desi foarte probabil ca nu i-au citit sau ascultat pe niciunul dintre ei). Brusc simplul auz al unui acord de manea sau de melodie populara ii oripileaza. Andreea Marin ii enerveaza la culme si acuza TVR ca prosteste masele. Emisiunea lui Iri si Moni e "scandaloasa" si trebuie interzisa. Acum cativa ani se legau si de hip-hop, acum au lasat-o mai moale de cand Parazitii au inceput sa fie sustinuti tot mai tare de cateva figuri importante.

Iar trendul de "Impotriva cui se mai dezgusta "intelectualii" astazi?" este dat de presa. Prea putini ziaristi am vazut care sa aiba tupeul sa se puna impotriva curentului si sa-i apere pe cei atacati. Stiu ca eu as face-o, daca as fi ziarist. Doar de dragul de a le aduce argumente maselor de "intelectuali" impotriva dezgustului lor cu iz de spirit de turma. Poate pentru a-i trezi pe unii si a le explica ca daca urmeaza un trend de prejudecati a unora care se cred intelectuali nu dau nici cea mai mica dovada ca sunt capabili sa gandeasca singuri.

Sa ne intelegem. Nu ii acuz pe cei carora nu le plac manelele sau Vanghelie. E dreptul lor. Problema e cu cei care pretind ca nu le plac doar pentru a parea altceva decat sunt. Grav e cand pretinzi ca esti mare fan Patapievici si nici macar nu l-ai citit sau cand desconsideri o persoana doar pentru ca nu merge la teatru si nu a citit filozofie niciodata. Mai ales ca exista o tendinta la unii ziaristi (si nu numai) de a face asta: stau si ne explica ei cat de grav e ca poporul roman nu merge la teatru sau opera si nu citeste filozofie. Pai nici nu as vrea sa vad romanii facand asta decat daca le face placere si inteleg cu adevarat despre ce e vorba.

Nu cred ca intelectualii trebuie sa "respire" teatru, literatura si filozofie. Sigur ca o pot face daca le face placere. Insa arta, stiinta, tehnica, etc sunt domenii atat de vaste incat sa te limitezi doar la cele trei ar fi pacat. Avem foarte multi intelectuali de valoare despre care nimeni nu stie nimic. Scriitorii au "norocul" de a ajunge cel mai usor in constiinta maselor, insa ideea ca ei ar fi elitele intelectualitatii mi se pare fortata. Ganditi-va ca cei mai cunoscuti romani intelectuali peste hotare sunt din domenii foarte diverse: Henri Coanda (aviatie), Nicolae Paulescu (medicina - inventatorul insulinei), Mircea Eliade (mai cunoscut ca si istoric decat ca si scriitor), George Enescu (muzica), Constantin Brancusi (sculptura), Emil Palade (biolog). Intelectualitatea romaneasca are nevoie de oameni din domenii diverse, carora nu le e frica sa-si sustina ideile indiferent daca nu se inscriu in "trend"-ul general. De fapt, tocmai diversitatea ideilor si chiar conflictele de idei duc la evolutie ... altfel suntem doar o turma condusa de niste ciobani dibaci.

Despre nimic

2007-03-09T03:10:00.000+02:00

Nu imi propun sa scriu pe o anumita tema, ci doar sa astern idei, observatii, ironii, aberatii care imi vin pe moment. Practic, blogul e ca un prieten virtual caruia ii asterni tot ce-ti trece prin cap la un momentdat. Cred ca viteza cu care traim si contactul tot mai rar cu prietenii au facut ca blogurile sa fie tot mai raspandite: in loc sa te intalnesti cu prietenii sa te "descarci", faci asta online si te adresezi unei audiente semnificativ mai mari.

Totul vine din nevoia de comunicare a omului, de a scoate la suprafata tot ce aduna in el si nu apuca sa spuna nimanui. Compenseaza lipsa prietenului apropiat pe care il vede tot mai rar in ziua de azi cu cititori din toate colturile lumii. Sau poate ca aici se simte mai liber sa-si exprime ideile, la adapostul unui pseudonim. Personal cred ca ar fi mai sanatos si mai placut sa ma intalnesc cu prietenii si sa discut cu ei, dar cand ne vedem, mult mai rar decat as vrea, abia daca apucam sa atingem o mica parte din subiecte.

Lumea e grabita ... si nimeni nu pare sa stie spre ce anume. Sa faca bani, sa inainteze in cariera, sa emigreze, sa-si schimbe jobul ... OK, sa faca bani. Unii vor bani ca sa-si poata lua ultimul model de mobil, altii ca sa-si ia haine din mall, altii pentru o masina noua. De ce au nevoie de toate astea? Ca sa fie cool, trendy, la moda, sa fie admirati, invidiati, doriti. Este si asta un mod de a atrage atentia, mai ales daca nu ai cu ce altceva.

Exista altii care cred ca banii le vor cumpara libertatea de a face ce vor. Poate ca sunt cativa care reusesc intr-o oarecare masura, dar majoritatea se tot amagesc si isi amana viata pe mai tarziu, trag tare acum sperand ca vor reusi cat mai repede sa dea lovitura si sa devina "liberi". Personal cred ca viata care o ducem majoritatea e o mare pacaleala. Tot timpul speram ca in mod miraculos viata noastra se va schimba in bine si vom deveni mai fericiti. De altfel asta e motivul pentru care joaca oamenii la loto: sa castige bani in mod miraculos si sa poata face ce vor ei dup-aia. Si culmea e ca atunci cand castiga cei mai multi nu devin mai fericiti si mai liberi, dimpotriva. Isi pierd prietenii adevarati, divorteaza, se apuca de afaceri care le iau tot timpul si pe care, din lipsa de experienta, de multe ori le duc la faliment.

Trebuie sa invatam sa traim in prezent, sa nu speram in miracole care ne vor face viata mai buna peste noapte, sa invatam sa ne bucuram de lucrurile simple: un apus de soare, o iesire cu prietenii, o plimbare in parc, zambetul unui copil. Nici o masina, mobil, bijuterie sau haina de blana nu ne vor face mai fericiti decat lucrurile simple care sunt peste tot in jurul nostru si sunt ... gratuite. Cum ar zice un citat dintr-unul din filmele mele preferate: "Lucrurile pe care le detii ajung sa te detina ele pe tine".